Arhiva categoriei: Uneori, despre dragoste

Trece lebedele-n zare

Eu mă uit. Ele dispare. Bine ai revenit, tristețe! Nu ți-am dus dorul, dar iată-te aici. Sã te țin la piept, poate îți e frig, până la urmã afară ninge. „În luna lui Marte.” Cum am ajuns din nou împreună? Printr-un „fericit” concurs de împrejurări, evident. Te-aș strânge tare în brațe, nu aş vrea să…

Despre două cafele. Cu şi fără zahăr.

Despre el. Despre mine. Despre noi. Despre când ştii că e pentru totdeauna. Pur şi simplu ştii. Două cafele, vă rog: una amară, fără zahăr, fără lapte şi o a doua cu muuult zahăr şi lapte. Mulțumim! Cum stăteam eu aşa frumos, cocoțată pe un maldăr de deziluzii, dureri şi speranțe irosite, cu un suflet…