Politica Gândurilor. Mirajul anarhiei mentale. EVOL.
Pe principiul, dacă nu intră pe ușă, poate folosește geamul. Sau telefonul. Acum, e aici. Nu o așteptam. Nu o căutam. EVOL.
Acum, ce fac mai departe? Cum se mai procedează? Cum le faci cunoștință piticilor între ei? Dar vocilor? Dar oare atacurile mele de panică o vor plăcea? Consiliu de familie! Sesiune extraordinară.
Aș vrea să o duc la terapie. Dar nu-i timp și pe căldura asta…
Se întâmplă lucruri printre gândurile mele. Mi-e tot mai greu să le pixelez. Mi-e tot mai greu să le fac o poză de moment. Sunt într-o mișcare permanentă.
Am trecut prin campania electorală ca printr-o gară plină în care trebuia să explic fiecărui călător de pe peron de ce trebuie să se suie într-un anumit tren. Rezultatul mi-a umplut sufletul. Nu a fost ușor. Nu ne va fi ușor nici de acum înainte. Ba chiar aș spune că de-abia de acum începe greul.
În acest timp, EVOL a crescut ușor, încet și sigur. Pe nesimțite.
Sunt momente când simt că mi-ar fi mai ușor să fug. Să mă întorc în liniștea gândurilor mele. Back to my dark and twisted mind. Nu mai e atât de ușor.
Dar cine a zis că va fi ușor?!
Furtuna a venit după o lungă perioadă de liniște. Și nu dă semne să se domolească.
Deocamdată, atât pot așterne din iureșul de gânduri. 😊
PS: Promit să revin cu un articol mai puțin criptat decât acesta. Promit să vă povestesc mai multe și despre cum am văzut eu această campanie. Și despre ce urmează. Perspective.
Altfel, bine v-am regăsit! 😊
Sursa foto: littlepups.net
Gânduri Pixelate 