În piele groasă de mesedist

Ghid de supraviețuire politică în vremea puiei (scuzați dativ-genitivul, de reținut însă 🙂 )

Mă numesc Puienel Mesedistu. Sunt un om aranjat, familie aranjată, copiii îmi sunt la ministere, posturi cinstite, nevastă-mea e bine, la o companie din asta de stat. Avem câteva căsuțe, câte una pentru fiecare, nu se ştie niciodată. Doar am lucrat toată viața la stat, ce era să fac? Să fie bine şi la rude. Ale mele. Aşa doresc la toată lumea.
Sunt mesedist de-o viață. Ce era să fac după Revoluție?!
Acuma, ce nu pricep eu, ce are lumea cu noi. Tefeliştii ăştia vor dreptate. Ce dreptate, tată? Pentru mine e drept cum e acum. Nu mai vreau abuzuri că am dosar de abuz în serviciu. Eu am făcut ce facem toți.  Asta e bună!  Şi mai am unul de primire de mită.  Păi nu mai bine desființăm noi deneaul ăsta? Ce vor, dom’ne? Să justific averea. Eeee, asta nu se poate. Ce e cu abuzul ăsta? !
Să vedeți câți sunt ca mine! Păi cât  să mai răbdăm şi noi abuzurile astea? Vi se pare normal? Păi, copiii îmi sunt dragi ca ochii din cap. Unde să se ducă? La privaţi? Păi, cum se descurcă ei după aia? Înțelegeți?
Doamna Veorica este un om foarte respectat. Ne susține. Lumea e răutăcioasă. Cine e perfect?
Ne arată lumea cu degetul. Ni-l şi arată. Sunt revoltat. Credeți că suntem puțini? Nici nu ştiți câți Puienei suntem. Normal că ne apărăm agoniseala.
Am dat şi la oameni. Că doar n-am dat de la mine. Sunt un om foarte generos.
Soroşiştii ăştia nenorociți vor să facă mare miting. Ruşine să le fie! Ce, nu le-am mărit noi pensiile cu 3 lei părinților lor? Cine a mai făcut asta? Le dăm concerte, mici, bere, distrăm oamenii. Că doar nu dăm de la noi. Că aşa suntem noi. Generoşi. Dar ce să ştie ei?
Bine i-a făcut miliția, ă, cum îi zice, poliția ăluia cu numerele. Păi, ce aveți, mă, cu noi?  La concerte, pe câmpuri, pe stadioane, peste tot numai Pui. Ce tupeu! Nu le e ruşine? Unde e decența?

Dar eu am încredere în domnul Preşedinte. Domnul liviu e mare domn. Vrea să ne scape pe toți. Bine, mai întâi pe el, normal. Dar se gândeşte şi la noi. Şi eu îl susțin.

Trebuie să fim uniți, mai avem un pic şi scăpăm de griji. Să vedeți după aia ce pui vă dăm.
Avem un hop mai mare acum pe 10 august. Vin ăştia din afară. Ăştia sunt supărați rău pe noi. Neruşinați! Dar după aia pleacă. Şi rămânem noi.
Aşa să ne ajute dom’ liviu!

A, da, un pamflet!

Sursă foto: pinterest.com