Partidul

El să fie bine. Partidul.

Zilele trecute, un taximetrist, votant pesede, îmi spunea: “doamnă, eu i-am votat pe ăștia, dar nu-i mai votez în veci. M-au păcălit. Păi, pentru dragnea, ei sunt în stare să ne dea foc. Păi, ăștia sunt oameni? Nu au nicio rușine. Nu le pasă de noi. Și ne mai și mint la televizor…”

Discuția de mai sus a pornit când, trecând pe la Piața Victoriei, observăm trei mașini de jandarmi, deși Piața era goală. Domnul taximetrist începe prin a spune: “le e frică. D-aia stau cu jandarmii pregătiți.”

L-am întrebat de ce i-a votat. Omul, sincer, îmi răspunde că de prost, d-aia. Am ajuns în punctul în care eu încercam să-l consolez pentru alegerea făcută. Dacă e să îi dau crezare, pesedeul a pierdut vreo 10 votanți, după calculul făcut de dumnealui. Adică membrii familiei sale…

Nu știu cât de relevantă este această confesiune, nu știu dacă sunt mai mulți votanți pesede care se simt înșelați de toată șarada ultimelor luni, dar trebuie să recunosc că m-au uns pe suflet cuvintele acestui om. Părea un om trezit dintr-un somn profund care a produs monștrii care ne defilează acum cu Partidul în brațe. Până la urmă, niciodată nu e chiar foarte târziu…

“-Cine a câștigat după acest haos creat?

-Partidul!” au răspuns senini pesediștii după circoteca lor.

Asta este tot ce îi interesează. Partidul să fie bine, lor să le fie bine, restul nu contează. Noi suntem niște manipulați. Ei vor reforme democratice, benefice, bineînțeles, Partidului. Noi nu îi înțelegem. Vor să pună prim-ministru o executantă perfectă. O femeie de o incultură desăvârșită. Noi suntem răutăcioși.

Își bat joc de noi? Evident!

Cred și sper că Președintele nu va fi un simplu figurant în toată tragi-comedia asta. Sper că va înțelege că trebuie să treacă de la stadiul de urmărit cu îngrijorare la cel de acționat cu hotărâre. Îl vor suspenda dacă forțează alegerile anticipate? Probabil. Îl voi mai vota dacă acum alege să execute ce îi servește Partidul? Exclus. De ce? Pentru că, acum, în joc este viitorul nostru, al copiilor noștri. Nu cred că ne mai permitem 3 ani de Partid-stat. Cred că au reușit să ne persifleze suficient în acest an de când sunt la putere acești socialiști de Rio.

Altfel, sâmbăta asta voi fi la Universitate. Sper că vom fi toți. Nu cred că există vreo scuză, dacă ești apt fizic și psihic, pentru a nu fi acolo atunci când în joc este totul.

Credeți că nu se obține nimic așa? Dacă asta am fi gândit și anul trecut, OUG 13 era demult în vigoare.

Credeți că e prea greu să tot ieșim? Sunt oameni, unii nevăzători, care vin, pe jos, de la Cluj la București. Sunt oameni care vin în țară special pentru a fi acolo. Ne e greu nouă, bucureștenilor, să ieșim pentru viitorul nostru?!

Credeți că țara asta nu mai are nicio șansă și ne-am resemnat? Țara asta suntem noi și viitorul ni-l clădim singuri. E drept, nu stând în casă, ci acordându-ne o șansă. Ieșind la vot atunci când sunt alegeri, nu stând în mall sau mai știu eu pe unde. Ieșind în stradă atunci când ne sunt încălcate drepturile. Care drepturi? Dreptul la sănătate, dreptul la educație, dreptul la a îți expune nemulțumirea, dreptul la o justiție independentă…

Nu credeți că e timpul să ne luăm un pic mai în serios și să avem curajul, asumat, de a ne susține opinia în stradă atunci când democrația, așa firavă cum este ea acum, se află în pericol?

Sursă foto: YouTube