Prin ochii LOR

Ai copilului meu. Ai celor din jurul meu. Ai celor din jurul nostru.

 

Atunci când fiica mea era bebe, încercam să îi înțeleg nevoile privind lumea prin ochii ei. Ceva mai dificil la început pentru că trebuia să șterg cumva bagajul meu emoțional, dar cu timpul a devenit, pentru mine, un exercițiu uzual și foarte necesar pentru a-i înțelege emoțiile, teama, supărările, bucuria. Așa am putut să o îndrum, să o înțeleg, să îi ofer suport emoțional atunci când avea/are nevoie, să o “cresc”. Așa știu eu să îmi iubesc copilul.

Având exercițiul ăsta exersat de foarte mulți ani deja, am făcut un obicei din a trece un pic prin ochii altor oameni pentru a înțelege mai bine diverse ipostaze.

Citeam comentariile la ultimul meu articol, despre hărțuire, iar unul dintre ele m-a șocat. Un mesaj de la o doamnă, medic (după aparențe), care susține niște lucruri înfiorătoare cum ar fi acesta: “eu am văzut suficiente doamne care pur si simplu căutau violul.”. Putem face analiză pe text, putem răsuci și învârti semnificații, dar eu nu voi reuși să mai respect un om care vede lumea cu astfel de ochi. Când am citit aceste cuvinte, am încercat să le prelucrez prin ochii unei victime și mi-a luat creierul foc. Mi se pare extrem de trist că sunt oameni care pot gândi astfel de enormități și să le expună, știind, probabil, că pot fi citite și de victime ale violurilor. Este lipsă de empatie? Este ignoranță? Sunt amândouă?

Urmăresc, ca noi toți, periferic în ultima vreme, ce se întâmplă pe scena politică. Am încercat de  multe ori să ne privesc prin ochii politicianului versat și să îi înțeleg minciuna, lăcomia și ipocrizia. E simplu. Trebuie să reușești dezumanizarea și ai o imagine cât mai precisă. E atâta platitudine în creierele acestor oameni că te înfioară. Sunt niște frici, firești, să nu fie prinși, dacă sunt prinși să nu li se întâmple nimic, iar dacă totuși li se întâmplă, să fie iertați. Just like that! Toată minciuna aruncată în campanii, toată agitația de după cucerirea puterii se reduce la interesul strict personal: acumulare de avere prin măsluirea legilor, corupție sau furt, influență pentru a ți-o menține și lupta pentru a nu fi nevoit vreodată să dai înapoi ceea ce nu ți s-a cuvenit de la bun-început.

Dar cinismul celor care, din mărinimia bugetului primăriilor lor, duc oamenii cu microbuze, autobuze la moaște, mi se pare că întrece, într-un concurs sinistru, orice limită a subevoluției speciei umane. Cum poți tu ca primar, popă sau ce-oi fi, să profiți de sărăcia unor oameni pentru care unica șansă la bunăstare, supraviețuire sau sănătate e atingerea unor moaște? Cum poți să privești acest spectacol sinistru cu oameni înșirați cu miile, călcându-se în picioare pentru iluzia unui miracol pe care tu, ca decident politic, îl poți înfăptui? Aa, asta doar dacă chiar te-ar interesa binele comunității și nu furtul din buzunarele celor pe care pretinzi că îi ajuți. Sunt curioasă banii pentru transportul cu microbuzele vieții în contul căror firme s-au dus. Dar, iată că aflăm: https://safielumina.ro/afacerea-pelerinajul/, totul e previzibil. O mică afacere făcută prin specularea deznădejdii unor oameni.

E greu să încerci să privești prin ochi fără suflet și conștiință. E un exercițiu care mă încarcă emoțional de balast, de negură, de lipsă de perspectivă. Ochii acestor politicieni, târșâiți prin toate meandrele tranziției noastre, sunt goi.

Pot asemenea specimene umane să înțeleagă drama copilului care s-a sinucis la o vârstă atât de fragedă pentru că mama lui a fost nevoită să plece din țară pentru a-i asigura necesarul supraviețuirii? Sau durerea fetiței care se desparte la aeroport de mama sa, forțată, de asemenea, să meargă la muncă în afara țării pentru un trai decent? Sau dramele atâtor mii de copii care cresc fără părinți pentru ca aceste nevertebrate politice să poată fura în voie? Întrebări retorice, desigur.

De aceea mă întorc în ochii mei, îmi privesc cu ei copilul și sper ca o mare parte dintre noi să ne trezim și să încercăm măcar de dragul lor, al copiilor noștri, să ieșim din pasivitate, să ne informăm și să îi ajutăm și pe alții s-o facă pentru a nu mai perpetua alte rase din aceeași specie de indivizi politici fără repere morale la putere.

Nu mai avem prea mult timp la dispoziție înainte ca și generația copiilor noștri să devină, precum a noastră și a părinților noștri, de sacrificiu.

 

Sursa foto: The New Yorker

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s