Neam adormit?

La alegeri, contract cu alegatorii.

 

Ma gandeam zilele trecute de ce suportam atat de cuminti atata minciuna, atata ipocrizie si, in general, aceasta mistocareala fara sfarsit la adresa noastra. De ce nu ne enervam cu ceva mai mult talent decat pana acum cand oamenii de la putere au o singura preocupare: sa se “aranjeze”, ei, rudele si prietenii lor.

Ne enervam la cozile de la administratiile locale (de taxe, impozite, amenzi etc), ne promitem ca nu mai permitem sa ni se intample asa umilinte, iesim de acolo, ne zicem “bine ca am scapat” si gata, ne vedem de ale noastre. Pana data viitoare.

Ne ingrozim de spitale, citim pe facebook sau auzim de cazuri absolut infioratoare, de neglijenta sau incompetenta, de mizerie, de lipsa banilor, a medicamentelor, de lipsa acuta a cadrelor medicale, de birocratie stupida care poate pune chiar viata in pericol. Citim, ascultam, ne intristam, ne intoarcem la ale noastre si poate ne enervam mai tare data viitoare.

Avem copiii in scolile romanesti sau ascultam povestile altora. Vedem lipsa calitatii manualelor scolare, realizam ca, de fapt, totul se reduce la o afacere cu editurile, nu exista niciunde plasat, mai presus de orice altceva, interesul, pe termen lung, al copilului. Intereseaza pe cineva ce le-ar placea LOR, COPIILOR, sa invete in scoala? Ne intreaba cineva, da, INTR-UN REFERENDUM pe o tema reala, nu fantasmagorii din epoca de piatra, ce vrem pentru copiii nostri, ce sistem de invatamant ne dorim?Ne intereseaza pe noi, adultii, ca acesti copii ai timpului nostru sa mearga cu placere la scoala? Poate ca da, dar apoi revenim la alte lucruri de facut. Sa se mai enerveze si altii.

Imi explica doct, la un moment dat, un taximetrist ca “doamna, toti sunt la fel. Nu are niciun rost iesitul asta in strada, e degeaba, nu se schimba nimic.” Este foarte tentanta perspectiva asta, nu mai avem nimic de facut, e totul stabilit deja, e scris in stele sa ne uitam la politicieni si sa ne ingrozim de ceea ce vedem si apoi sa ne vedem de ale noastre pentru ca oricum nu se schimba nimic.

 

Cum ar fi ca, la alegeri, fiecare partid si partidulet sa vina cu cate un contract cu alegatorii in care sa fie precizate, frumos, ca in orice contract, sarcinile care revin fiecarei parti. Alegatorii sa isi plateasca taxele, impozitele datorate, iar partidul sa isi indeplineasca, pe puncte, programul de guvernare, fara alte acte aditionale (gen: ne imprumutam de pe Luna ca sa marim de 10 ori cine stie ce pensii speciale, mai bagam o lege a gratierii, mai modificam, prin punctele esentiale, codul penal), precizand clar sursele de finantare pentru orice trasnaie care le trece prin cap. Si, ca in orice contract, sa fie specificate clar sanctiunile in cazul neindeplinirii acestor angajamente (asa cum noi platim penalizari daca intarziem plata taxelor). Da, si atunci putem spune ca votam fiecare in perfecta cunostinta de cauza si stim ce anume votam, semnam un contract ferm. E o utopie? Poate, dar care ar fi o alta cale de a ne mai face bine?

Dar cum putem obtine acest drept? Vazandu-ne de ale noastre? Problemele astea oare nu sunt ale noastre? Vedeti vreun politician/partid dornic sa voteze organizarea unui Referendum pentru o astfel de schimbare de substanta? Avem senzatia cumva ca nu suntem toti afectati de coruptia asta generalizata? Avem cumva impresia ca va rezolva altcineva problemele astea pentru noi?

Maine se iese din nou in strada pentru a cere niste lucruri marunte cum ar fi: respectarea legilor, starpirea coruptiei, competenta guvernamentala. Da, stiu, naivitati, dar avem alte solutii? Ne asculta altfel cineva? Mai putem sta la nesfarsit spectatori ai propriilor noastre vieti?